Pilda fulgilor de nea.
Ningea. Totul era calm si linistit. Fulgii de zapada se roteau usor intr-un dans bizar, apropiindu-se incet de pamant.
Doi fulgi mici, care zburau alaturi, au inceput sa vorbeasca. Ca sa nu se departeze unul de altul, s-au luat de miini si unul dintre ei a rostit vesel:
– Ce sentiment incredibil de zbor!
– Noi nu zburam, noi pur si simplu cadem – spuse trist al doilea.
– In curand vom atinge pamintul si ne vom transforma intr-o patura alba, pufoasa!
– Nu, noi zburam in intimpinarea mortii, iar pe pamint vom fi pur si simplu striviti.
– Vom deveni niste izvoare si vom ajunge la mare. Vom trai vesnic! – a spus primul.
– Nu, ne vom topi si vom disparea pentru totdeauna – a obiectat al doilea.
In cele din urma au obosit sa se contreze.
Si-au desprins miinele si fiecare a zburat spre soarta pe care si-a ales-o.
„Arareori ajung unde am vrut, dar ajung aproape intotdeauna acolo unde trebuie sa fiu.” — Douglas Adams
Sa aveti o zi frumoasa!
G.D.