Pare ca un vis… destinele voastre unite pentru eternitate, o legatura ce parca nici Dumnezeu insusi nu o mai poate desface pentru ca e prea puternica, emotii coplesitoare, doar voi doi in fata unei noi vieti. E ziua nuntii si nimic nu poate sta in calea fericirii voastre!
Cand vorbim de nunta as fi tentata sa ma gandesc la un eveniment frumos cu tot fastul si maretia lui. Vorbim de inceputul vietii unor tineri, care au hotarat ca viata este mai frumoasa in doi. Iubirea si dorintele lor sunt baza acestui inceput.
Nunta este momentul cel mai important al unui cuplu si trebuie realizata exact asa cum au visat-o! Iti place sa te gandesti cu drag la nunta, la rochia sau costumul mult visat, sa iti faci planuri, sa te gandesti cu drag la persoanele pe care ai vrea sa le ai alaturi in acele momente, sa iti alegi locatia de vis si sa imparti toate aceste ganduri cu cei dragi tie.
Te simti ca un copil mai mare in fata unei jucarii noi, o jucarie la care te gandesti cu drag inca din copilarie. Ce fetita nu se gandeste de mica la printul care va veni pe un cal alb si la rochia fascinanta care o va face speciala….candva.
Nunta poate fi un lucru covarsitor de frumos daca …hm….nu ar incepe cu tensiuni. Ai gasit locatia aceea speciala care tie si iubitului tau v-au taiat respiratia. Stii deja ca acolo va fi nunta ta de vis. Ce urmeaza? Iti inviti cu drag parintii sa vada localul unde tu iti vei incepe viata. Da, nunta este inceputul vietii de cuplu! Pentru tine este un vis. Ce faci insa cu visul daca unora sau altora dintre parinti nu le va place locul? Totul va deveni un chin. Iti doresti pe de o parte acea locatie de vis si iti doresti pe de alta parte sa nu iti superi parintii. Cine ar trebui sa cedeze? Tinerii sau parintii?
Parintii ar trebui sa inteleaga ca nu este nunta lor, ci nunta copiilor lor. Ei ar trebui sa fie sprijinul tinerilor in realizarea visului lor, nu o piedica in calea visului tinerilor.
Din pacate sunt parinti care nu inteleg acest lucru si fac dintr-un eveniment fericit, un stres si o corvoada fara sens. De ce ar face asta un parinte copilului lor? Simplu: din egoism, din orgoliu, din incapatanare.
Uitati-va la ei inainte sa-i intristati fara rost. Sunt tineri, sunt frumosi, se iubesc si vor o viata a lor. Vor ceea ce ati dorit si voi, la randul vostru: Vor sa fie EI. Poate vor sa fie altfel decat ati fost voi, dar nu este un lucru rau. Este viata….lor. Lasati vanitatea si bucurati-va de iubirea si fericirea lor.
Lasati-i sa isi urmeze visul si sa faca din nunta, acea poveste de basm, asa cum si-au imaginat-o inca din copilarie. Nu le luati jucaria, ci daruiti-le una mai frumoasa impreuna cu ajutorul vostru neconditionat. Rasplata voastra va fi iubirea si recunostinta copiilor vostri.
Sa aveti o zi frumoasa!
G.D.
Foarte dragut, superb!
Multumesc frumos.