Am x ani si intr-o superba zi de vara, am intalnit intamplator un barbat pe care nu-l mai vazusem de multi ani. Uitasem de existenta lui, fusese o simpla cunostiinta ….candva.
L-am vazut, l-am salutat si m-am asigurat ca nu fac o confuzie. Era : atragator, sociabil, glumet, inteligent. Am schimbat cateva vorbe si am hotarat sa mergem la o masa sa depanam amintiri. Am vorbit despre noi, i-am povestit viata mea, divortul meu, iar el …..el avea verigheta pe mana si mi-a spus ca era casatorit, avea copii, insa relatia cu sotia sa se racise. Recunosc, nu m-a interesat prea mult acest subiect si chiar am fost incantata cand el a schimbat subiectul. Discutia s-a lungit si am plecat cu acea stare de bine, de confort, pe care ti-o da o conversatie placuta, stare pe care nu am mai avut-o de mult timp. Am uitat sa ma prezint. Sunt Larisa si am divortat de ceva timp. In urma divortului am un baiat. Acum sunt singura.
Am facut schimb de telefoane si am hotarat sa ne mai vedem. A doua zi a inceput povestea dragostei mele. Ne-am reintalnit, minutele au devenit ore iar orele se scurgeau si imi doream ca timpul sa se opreasca in loc. Totul se invartea in jurul lui. Era ca un magnet ce acapara tot si acel tot eram EU. Nu vroiam sa-l impart cu nimeni, il doream doar pentru mine, eu si el, timpul nostru, soaptele noastre…..secretul nostru.
Ne-am intalnit cateva zile, apoi el a trebuit sa plece din oras, in timp ce eu am ramas gandindu-ma la chipul lui, la vocea lui, la ……el. Zilele mi le-am umplut cu serviciul si baiatul meu. Eram abatuta si absenta. Intr-una din zile am primit telefon de la el – revenise in oras si era foarte nerabdator sa ma vada.
Normal ca asta imi doream si eu. Am numarat orele pana la terminarea programului si am fugit spre masa noastra. I-am sarit de gat si sarutul lui a fost coplesitor. Nu vroiam sa ma desprind din bratele lui, nu-mi pasa de restul lumii, il vroiam doar pentru mine. Ii fusese si lui dor de mine : Esti superba! mi-a zis. Il iubeam !
Ne-am intalnit iar si iar, ne-am facut planuri, avand un servici care imi permitea sa lucrez de acasa, am inceput sa merg cu el zilnic la business. Eram doar noi doi cu visurile si iubirea noastra.
Zilele erau placute, abia asteptam sa-i aud rasul si glasul puternic. Ne cunosteam de cateva luni si pot sa spun ca formam deja un cuplu. Il prezentasem familiei, prietenilor…..Totul pana intr-o zi in care a trebuit sa plece iar din oras.
A plecat pentru patru zile perioada in care nu-mi mai gaseam linistea……imi lipsea, era aerul meu, iubirea mea. Dupa 4 zile a revenit si ne-am reluat mersul zilnic impreuna la job. El isi aranja intalnirile, eu lucram din masina pe laptop. Ziua a decurs frumos, cu multa veselie, declaratii si vorbe duioase din partea lui. Am trecut in vizita pe la rudele mele si ne-am despartit dornici sa ne revedem a doua zi.
Pe la 8 dimineata i-am trimis mesaj: sus puturosule….e timpul sa te scoli, a inceput o noua zi superba de iubire si aventura. Nu mi-a raspuns la mesaj. L-am sunat, telefonul suna in gol, la capatul celalalt al firului se asternuse linistea, o liniste tulburatoare. Nu stiam ce sa fac, cum sa gestionez momentul: nu aveam decat un numar de telefon. Atat. Am incercat sa ma linistesc si am asteptat. Mesajele mele si apelurile, trebuiau sa aiba un efect asupra lui.
Si au avut: dupa 2 ore am primit un mesaj de la el …….. in care imi spunea ca avusese o discutie cu sotia care aflase de relatia noastra iar hotararea lor a fost sa mai dea o sansa casniciei lor.
Am incercat sa sun, am trimis mesaje, totul a ramas fara ecou. N-am mai primit decat un ultim sms in care imi spunea ca totul s-a sfarsit si sa nu mai sun pentru ca S-A TERMINAT.
Asta a fost scurta mea poveste de iubire, o iubire imposibila in care eu m-am aruncat orbeste fara sa-mi pese ca sunt a treia roata la caruta, fara sa ma gandesc la suferintele pe care mi le-am provocat singura.
Am invatat insa doua lucruri : 1. nu ma voi mai indragosti niciodata de un barbat insurat, 2. Voi sti ca suferintele pe care le provoc cu buna stiinta intr-un cuplu se vor intoarce impotriva mea inzecit.
„Stii care-i partea buna cu aripile frante? Ca nu se pot frange decat o singura data, restul sunt zgarieturi”- Pascal Bruckner
Cu drag, Larisa.